O noua zi de scoala a inceput. Vremea era calduroasa, iar toata lumea se distra. Am mers la scoala cu Lay si Saya si m-am tot uitat la ei .. Nu semanau deloc! M-am intors spre Lay, si cineva m-a prins de mana. 

-Cine esti tu?

-Ne cunoastem?

-Lay! E iubita ta? Invat-o sa isi ceara scuze cand se loveste de cineva. 

-Ai pierdut ceva? In locul tau as lasa-o in pace. E colega mea de clasa.

-Invat-o sa se comporte frumos cu strainii.

-De ce esti rautacios? Lasa-ma in pace. A fost un accident.

Baiatul s-a uitat la mine, mi-a luat geanta si a scos jurnalul din ea, apoi a plecat.

-Ce a luat din geanta ta?

-Jurnalul meu!

Lay a scos telefonul din buzunar si a sunat pe cineva...

-B.A.P dau tarcoale orasului si anul acesta. Se tot ia de prietena surorii mele. Da, de el e vorba.

Dupa ce a inchis s-a apropiat de mine. 

-Vreau sa iti prezint catva prieteni de-ai mei. E important. Nu sunt baieti rai, arata asa, dar nu sunt.

In nici 10 minute au venit 5 baieti.

-Yuki, ei sunt: Kris, Tao, Xiu Min, Chen si Luhan.

Ultimul pe care mi l-a prezentat mi-a atras atentia. era blond si inocent. Defapt aveam impresia ca ma insel, dar pe parcurs am aflat ca aveam dreptate.

-Am auzit eu bine? S-au intors? zise Hiu Min.

-Se pare ca de data asta au pierdut ceva.

-Inafara de demnitatea lor, nu prea au ce sa piarda. zise razand Tao.

-Atunci de ce mi-au luat jurnalul?

-O sa il recuperam, nu? se enerva Kris.

-Eu zic ca am avut destule probleme cu ei. Lasa-l naibii jurnal. Iti poti lua altul. zise baiatul dragut, Luhan.

-Hei! Ce e cu comportamentul asta? Trebuie sa ajutam fetele. Chen parea genul de baiat grijuliu.

Am mers la scoala, dar nu am stat mult. Am  plecat sa il caut pe baiatul care mi-a furat jurnalul. Am aflat numele lui. E Himchan. Trebuie sa il gasesc si sa imi recuperez jurnalul. Nu inteleg ce mi se intampla! Imi place de Luhan sau de Himchan?

In doua zile viata mea s-a dat peste cap. Nu imi place. Era mai bine cand eram la vechea scoala.

Oare acum incep problemele?

Vreau sa imi primesc jurnalul inapoi. Am trecut pe langa locul in care m-am lovit prima data de Himchan. Ceva sclipea pe jos. M-am indreptat spre acel lucru si l-am ridicat. Era un colier. Era initiala" H " pe el.

-Probabil e al lui Himchan... Probabil l-a pierdut. Oare unde locuieste?

-S-a intamplat ceva?

-Lay! Ce cauti aici? Credeam ca ai ora.

-Am vazut ca ai plecat si m-am gandit ca nu te simti bine.

-Sunt bine... Ai idee unde locuieste Himchan?

Lay s-a uitat atent la mine si apoi a observat colierul din mana mea.

-De unde ai colierul acela?

-L-am gasit pe jos si ma gandeam ca e al lui Himchan.

Din spatele meu a venit Himchan, dar nu l-am vazut. Lay mi-a luat colierul din mana si l-a aruncat.

-Haide sa plecam!

A inceput sa ma traga de mana ca sa merg cu el, dar l-am refuzat. 

-Poate pentru tine nu are nici o valoare, dar pentru Himchan poate e important!

Lay s-a uitat in spatele meu si a plecat. Eu am mers sa caut colierul si l-am observat pe Himchan care parea diferit. Avea o lumina placuta in ochi. A venit grabit spre mine si m-a imbratisat.

-Care e numele tau? zise el cu voce blanda.

-Yu.. Yuki!am zis eu putin speriata.

-Multumesc. Acest colier chiar e important pentru mine...

Apoi mi l-a pus mie la gat.

-De ce mi-l dai mie?

-Doar pastreaza-l.

-Jurnalul! Jurnalul meu. Il vreau inapoi.

-O sa il primesti, dar nu acum. apoi s-a intors zambind si a plecat.

-Oare... Am inebunit eu? Da! Chiar o iau razna in orasul acesta...

M-am uitat la colier si am inceput sa zambesc. 

-Poate nu totul merge asa de rau...

-Baieti! L-am vazut pe Himchan. zise Lay putin speriat.

-Asa si?

-Se pare ca a pus ochii pe fata noua.

-Nu are de cat sa stea la coada! zise Luhan cu un zambet rautacios pe fata.

 

 

VA URMA!!!